Trebuie sa iti spun asta. Cred cu sinceritate ca ar trebui sa cunosti asta, minunat om. Stii, daca eu am pierdut, tu inca mai poti descoperi o alee spre acel drum infinit al victoriei.
Drag prieten,
Iubeste-o! Mergi alaturi de silueta ei cu capul ridicat spre noi orizonturi, cuprinde-o cu bratele tale si strange cat poti tu de tare, fiindca iti va lipsi parfumul ei.
Saruta-i mainile, gatul, ochii, buzele, fruntea. Mi-as dori sa imi amintesc pret de o secunda cum este, insa tu poate nu simti decat un gust amar de tigara.
Danseaza cu ea in noptile ploioase de vara, iar toamna priviti cum cad frunzele, aruncati intr-un hamac.
Simte fiecare miscare a trupului ei, fiecare os trosnind, fiecare mangaiere. Hraneste-te cu frumusetea ei, cu frumusetea gingasiei sale, zambeste-i!
Stii, trebuie doar sa taci. Linistea este muzica grandioasa a noptilor de iarna, momentul in care atipeste pe pieptul tau privind stelele, iar lumina lunii o va transforma intr-un inger.
Tu inca poti castiga, dar nu uita cel mai important lucru. Vegheaza asupra ei cand doarme, simte suflul ceresc al gurii, fiorul somnului. Priveste-o cat este de sensibila, de neajutorata. Atinge-ti usor tenul tau aspru de parul ei, iar atunci orice dorinta va amuti, iar sufletul iti va cutreiera prin fiecare fibra.
Mi-as dori atat de mult sa imi pot aminti, sa pot simti din nou. Eu am pierdut, dar tu, cititorule, mai ai o sansa. Intotdeauna o vei avea, cat timp nu vei uita sa ii saruti lacrimile.
Imi pare rau…
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu