luni, 5 noiembrie 2012

Discursul unui nebun - monolog teatru



         
Discursul unui nebun  - monolog teatru



Simtiti ? Spuneti-mi ca macar voi simtiti ?! Spuneti-mi .. [pauza]

Este toamna . Mereu este toamna .[pauza]

Doamne ! Imi simt traheea sfasiata de frunzele ei , de fiecare strop de ploaie . Imi tremura oasele , iar unchiile picioarelor sangereaza – zi dupa zi . Acelasi vant imi cresteaza buzele si pielea – nu mai am nici saliva . Ma priviti ciudat ...eu .. eu nu pot sa inteleg . Chiar si acum , acum cand am venit aici .. la voi , copiii ma ocoleau , parintii lor ii trageau de mana , ii indepartau de mine ... pana si batrana ce sedea pe banca m-a privit astfel ... am simtit teama din ochii ei . Uneori , aud trecatorii spunand – Este nebun .. iar apoi toti intorc capul in alta parte , oriunde , doar sa nu fiu eu parte din acel decor .

[Pauza]


Stiti .. uneori mi se face dor de acel sanatoriu .Nu puteai parasi terenul uscat , dar totusi .. eram acasa . Aveam voie sa pictez , sa scriu si sa privesc apusul . Fumam sub acel stejar ce imi soptea poezii si puteam sa ascult Mozard doar privind spre luna ...  Uneori , ma gaseam in fata semineului cu alti pacienti si ne priveam – fara sa spunem un cuvant . Asteptam sa vina asistenta sa ne separe [pauza] .. Niciodata am stiut de ce mergeam in fiecare seara , in acelasi loc .. in aceeasi liniste de mormant .    Niciodata ... pana m-au eliberat .

[Pauza]

Atunci am revenit printre voi , m-am pravalit prin acele paduri precum un bolovan , am cazut prin rape .. si m-am prabusit ..in lumea voastra . Uneori imi aminteam de acest taram .. insa era privit prin ochelari murdari ... atat de murdari incat imaginea era atat de clara . Stiti ce am simtit cand m-am izbit de cersetorii din gara ? Am simtit teama , atat de multa teama ..Dar stiti ce am simtit cand m-am izbit de strainii ce carau valize ?? Cand m-am izbit de voi? .. Am simtit dezgust .. am simtit o adiere a vantului .. o adiere putrezita . Va inecati in mocirla monotoniei ... si ma numiti nebun , voi .. ma numiti nebun .. pe mine . Ahh ! Iar simt nisip in vene .. Nu mai iau de mult pastile , doar astept si ma gandesc la ....

Mi-e atat de dor de ochii ei verzi , de ridurile ce ii traversau chipul .. de umerii ei ..
Era suflet invelit cu carne , era sange din sangele meu , era ...iubitul meu co(pauza).. Puteam simtit apa rece de izvor cum imi traverseaza maduva oaselor .. era..era mereu in acelasi loc .

Stiti unde o vedeam ? [pauza]

Nu , nu stiti ... nu ati avea de unde sa stiti . Sunteti atat de umani ..

O vedeam in bezna , rasarea din umbra stejarului imbracata intr-o camasa alba de noapte ... era desculta . Iar eu fumam in camera mea incuiata .. Stiti ..mereu ma incuiau cand le spuneam ca trebuie sa ajung la ea , trebuie sa ii ating parul negru , trebuie sa ii cuprind mainile .. trebuie sa o miros , trebuie , trebuie... Iar ea se uita la mine , nu se misca – nici macar nu clipea . Ma lasa sa o admir , iar eu intemnitam fiecare imagine , fiecare gest al ei – aici , in sufletul meu – Ma recladeam din ea ..pana intr-o zi .

Am crapat teasta asistentei cu bolovanul pe care l-am ascuns sub pijamale , aici , chiar aici ( arata la stomac ) Usa era descuiata .Am iesit si am alergat .. am alergat pe acele holuri reci ..pana .. Am ajuns langa ea ....Am inhalat praf negru de cenusa , atat de umed .....apoi am intins mana ..... sprea chipul ei alb si..... am clipit .

Am zbierat pana am scuipat tot sangele din mine peste acele frunze .. aurii . A ramas doar un covor de frunze bolnave , un trunchi imens de copac , scobit de insecte .Au trecut 4 ani si .. am plecat . Acum .. acum sunt printre voi .. eu – un nebun ce vedea fantasme .

[Pauza]

 Stiti ... inca o mai vad , aici .. in mine . Sunt doar o replica ieftina a sufletului unui mort . ( Se intoarce cu capul plecat si paseste in afara scenei )

Autor : Irimia Stefan

7 comentarii:

  1. buna!
    Am folosit monologul tau pentru un castig la actorie si am fost admisa! Iti multumesc mult, daca nu iti gaseam blogul, probabil ca nu as fi reusit!
    Voi interpreta si pe 6 aprilie monologul tau intr-un spectacol. Multumesc din nou!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Nu imi gasesc cuvintele pentru a descrie cat mi-a placut sa o citesc si recitesc iara...dar cred ca stii! In fine, trecand la subiect: as putea sa o imprumut pentru a o prezenta la admiterea pentru scoala de actorie? Sincer imi place foarte mult si cred ca as avea sanse sa fiu admisa....te rog! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Ma bucur enorm pentru voi si va multumesc intrucat mi ati cinstit cuvintele. Multa bafta la joaca!

    RăspundețiȘtergere
  4. Waw, e superba. As dori sa o folosesc spre a fi admisa la facultatea de teatru. Doar ca nu inteleg o mica parte din acest monolog, iar acela este: "era ...iubitul meu co(pauza).."

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cred ca se refera la 'era iubitul meu coleg' dar precum vezi cuvantul coleg nu va fi rostit intreg.

      Ștergere
  5. Salut! Ai scris un monolog superb! Daca esti de acord, as vrea mult sa-l folosesc intr-un exercitiu la cursurile de actorie.Il stiu deja pe deasupra, desi l-am citit prima data la orele foarte tinere ale duminicii care doar ce a trecut. Asteptand raspunsul tau, iti multumesc pentru acest text care mi-a bucurat si ochii si inima,

    RăspundețiȘtergere